Timpul trece repede, prea repede. Senzația de fericire nemarginita se impleteste cu sentimente acute de teama, cand matusa îmi povestește cum a născut sau cand vad o burta de 27 de saptamâni intr-un vlog de YouTube. Burta mea însămi a crescut nestăpânit in ultimele doua saptamâni, si ma încearcă grija ca sunt in mai mult de 6-7 saptamani astăzi, si ca mi s-au întâmplat lucruri pe care nu mi le amintesc, intr-un mod fantastic, si am sa nasc imediat fără măcar sa apuc sa-mi dau seama ce e cu mine. Ma liniștesc apoi știind ca neuronii mei se joaca, si-mi fac feste, si ca asta e doar începutul.
M-am programat pentru primul ultrasound pe 9 Martie. Probabil ca abia atunci voi accepta cu adevărat ca sunt însărcinată.
No Comments