In prima zi de munca, zumzetul a inceput la ora 9 fix. Cu fix cinci minute inainte, o mare furnicareala de oameni a inundat holuri, scari si lifturi ale cladirii din Stadhouerskade numarul 79, de parca participau toti la un exercitiu de mimare a comportamentului in caz de incendiu.
Aflu cu bucurie ca nu este necesar sa demonstrezi ca esti mai matinal decat ceilalti, sau mai doritor de a presta ore suplimentare. Daca ai face astfel si ai avea un sef olandez, probabil te-ar chema intre patru ochi la o discutie despre lipsa ta de productivitate. De altfel, in tot si toate e necesar sa nu scoti capul din multime, sa nu doresti a fi mai cu mot. Am starnit zambete la supermarket cand am umplut pe jumatate un cos pentru ca trebuia sa aprovizionam prima data frigiderul. Mai nimeni nu cumpara mai mult de cateva feliute de salam. Gandindu-ma la salamurile la oferta 2+1 din Romania si la cosurile mega pline de Carrefour, inteleg cat am ramas de impovarati de neajunsurile de pe vremea lui Ceusescu, incat cumparam triplu doar pentru a nu avea nesansa sa mai simtim vreodata lipsa. Si imi amintesc cum stateam la coada la alimentara copil fiind, si cum ne bucuram ca au bagat carne, dupa ce se denunta camionul cu marfa.
Viata olandezului este extrem de calculata si bine planificata. Sertarele sunt clar diferentiate: colegii de birou sunt doar colegi de birou, prietenii sunt prieteni, familia e Familie, partenerul de la tenis e partner de tenis si atat. Casutele nu se amesteca intre ele, asa ca nu-ti invita colegii olandezi acasa la o cafea, decat dupa ce in prealabil v-ati vazut de vreo trei ori in oras la cafea si la cina, preferabil si cu partenerii. Vei primi ciocolata fina, o sticla de vin sau un buchet de flori neaparat uni, orice altceva fiind considerat exagerat. Nu uita sa-ti prezinti casa toata, avand grija sa dezchizi larg fiecare usa. Este semnul ca nu ai nimic de ascuns. De accea intregul oras este un gigantic platou de Big Brother, casa dupa casa cu ferestre largi si pereti de sticla fara draperii, dincolo de care se petrec vieti in vazul tuturor.
In afara colegilor de echipa, dintre zeci de nume de toate nationalitatile, l-am retinut pe Sasha ca e rus, si pe Iuliana, pentru ca a fost ziua ei si am mancat la ora 13 fix chec brazilian cu ciocolata.
No Comments